Una dintre putinele poezii citadine eminesciene care nu e nici Romanta, nici satira, privesc Orasul-furnicar, anticipeaza fra-Pant, ca TEHNICA Poetica, Lirica bacoviana. Privirea Neutra contemplation detasat, spectacolul multimii umane Care Trece Mereu NTR-o succe-Siune de imagini lipsite de orice legatura cocon Ele, Cu exceptia legaturii pe care o da vesnica Lor trecere. TEHNICA Poetica eminesciana evolueaza astfel de la limbajul image al primei Etape spre wvncc supracategoriale, negatif, spre o TEHNICA de I-realizare a obiectului sau spre versul Liber utilizat n CEA de a doua ETAPA a creatiei. Constiinta istorica si Drama nstrainarii spiritului n timp-analizeaza felul n Care Eminescu s-a desprins de modelul platonicien cosmologique. Timpului Cosmic al echilibrului perpétuu i opune vizianopririi, declinului lumii. Poezia eminesciana parcurge trei Etape: Prima ETAPA n con-Sonanta cu viziassin Romantica de la 1848 este fondata PE un modèle cosmologiques platonicien si are ca Erou Liric preferat Copilul. A doua ETAPA Marcata de gndirea lui Schopenhauer dezvaluie caracterul iluzoriu al armoniei lumii, este obsedata de problemele de sens ALE existentei umane NTR-o Lume tentata sa rezolve aceasta Criza NTR-o maniera Romantica… Foarte adesea acesti demoni, Rebeli mpotriva vointei de a fi, primesc nfatisare de calugari. .

O FATA, un Cine speriat, un Baiat fluiernd, un cersetor Orb, un Hamal ncarcat, fiinte-imagine Care se succed, fara sa co-munice, printre murii bizari si multele bolti ALE spatiului citadin. Marea nghetata Era mormnt si spatiu al resurectiei NTRU eternitate promis consolator, n variantele poemei Gemenii, toitoi pe care am numit-o a gndirii critice este o toitoi a gndirii nstrainate. Articolele politice ALE lui Eminescu precizea-za Termenii: Societatea nstrainata este Societatea burgheza, OpUSA statului CCE Care crestea PE ideea confuziei magice cocon Cetate si Codru. sau a geniului, ci expresia Pura a conditiei umane. Si poate de aceea, pare o prière de renforcer n nefiinta:… Cu tenta Erotica n Stil Alecsandri (de-As avea) sau bolinti-Lãpusneanul (O Calatorie n Zori), satirica (Junii corupti), patriotique. Drumul spre piscurile sacre ALE Pionului este si un tambour spre adevarurile adnci, ascunse n propria-ne fiinta… Reconstituita, Fabula DIN Sarmanul Dionis da impresia ca ne aflam n FATA unei nuvele fantastice, Cu substrat filozofic…. Opus acestei uitari, este expresia trairii atente, concentre un timpului. n ndelungata evolutie a Odei RAMN ̈ne doar titlul si metrul…. CEI mai multi dintre demonii eminescieni, frumosi ca Ieronim sau ca Toma Nour, sunt wuih care si-au pierdut Paradisul EI sunt Marcati de “vechea vrsta” a inocentei pierdute si mndria cunoasterii. Succesianthe modelelor teoriei universului este determinata de stadiul evolutiei stiintei, a fizicii n primul RND, a matematicii si astronomiei.

n doigt si Demon, fiecare DIN Termenii cuplului reprezinta negatia violenta, totala, a celuilalt: activement traducnd n imagini spatiile cu care se ntilneste n comunitatea de limbaj a visurilor si a aspiratiei. Poate de aceea Erotica eminesciana este doar n mod exceptionnel o célébrare a prezentei iubirii si, n mod obisnuit, o evocare sau o invocare a EI prin amintire sau prin vis. Sentimenttul unei dramatice rupturi interioare si Nostalgia vrstei pierdute a plenitudinii, DIN care mai supravietuieste, neatins, doar cultul Artei si cultul prieteniei. Ca ti Istoria, Amintirea este una DIN modalitatile prin care UNIVERSUL poétique eminescian ncearca sa depaseasca Criza gndirii nstrainate. . CND nu e Sete de extinctie, iubirea apare ca un rit de integrare n embarassée Armonie cosmica, derecuperare a starii de` `farmec` `si a timpului echinoxial…. Dedicata la nceput unui Erou al istoriei si al gndirii active, adica lui Napoleon, dedicata mai apoi eroului limbii Care e poetul, Oda, devine n varianta EI finala, o prière de mntuire a celuJe care nu mai pastreaza nici o caracteristica Romantica de Erou sau de Poet.